Investigația penală ca proces de gândire

postat în: Investigații 0

Un investigator bun trebuie să fie conștient de propria sa gândire, iar această gândire trebuie să fie un proces intenționat.

Nu există un șablon de bază pe care să îl urmați de fiecare dată când aveți nevoie pentru a efectua o investigație penală. Investigațiile penale pot fi activități imprecise, adesea efectuate ca reacție la evenimente imprevizibile și în evoluție, cu informații incomplete pentru a ghida procesul. Ca atare, este imposibil să predați sau să învățați o metodologie precisă care să poată fi aplicată în fiecare caz. Totuși, există concepte, reguli legale și procese importante care trebuie respectate în fiecare investigație. Dar există instrumente practice pentru a asigura succesul proceselor de investigație și practicilor de investigație.

Investigația penală este o provocare cu mai multe fațete, de rezolvare a problemelor. Ajuns la locul faptei, un investigator este adesea obligat să ia rapid decizii critice, uneori implicând viață și moarte, pe baza unor informații limitate într-un mediu dinamic de evenimente active și în continuă evoluție. După încheierea unui eveniment infracțional, anchetatorul este de așteptat să conserve locul faptei, să colecteze dovezile și să elaboreze un plan de investigație care va duce la formarea unor temeiuri rezonabile pentru a identifica și aresta persoana sau persoanele responsabile pentru infracțiune. Pentru a face față acestor provocări, anchetatorii, prin formare și experiență, învață procese de investigație pentru a dezvolta planuri de investigație și a prioritiza răspunsurile.

Investigația penală nu este doar un set de abilități specifice sarcinilor, este în egală măsură un set de abilități de gândire. Pentru a deveni un investigator eficient, aceste abilități trebuie să fie înțelese și dezvoltate în mod conștient până la punctul în care sunt angajate în mod deliberat să lucreze prin procesul de rezolvare a problemelor care este investigația penală. Gândirea și răspunsul antrenat pot fi dificil de adaptat în repertoriile noastre personale, deoarece toți suntem condiționați să fim mult mai puțin formali și să ne conducem de mai puține dovezi în gândirea noastră de zi cu zi. Totuși, ca ființe umane, ne naștem cu toții un fel de investigatori. După cum a subliniat Taber (2006) în cartea sa, Beyond Constructivism, oamenii acumulează constant cunoștințe și, în viața noastră de zi cu zi, funcționăm într-o stare perpetuă de evaluare a informațiilor care ni se prezintă. Interpretarea percepțiilor despre ceea ce vedem și ceea ce auzim ne permite să ajungem la concluzii despre lumea din jurul nostru (Taber, 2006). Unii oameni sunt analitici critic și doresc să vadă dovezi pentru a-și confirma convingerile, în timp ce alții sunt pregătiți să accepte informații la valoarea nominală până când li se prezintă fapte care infirmă convingerile lor anterior. Oricare dintre strategii este în general acceptabilă pentru oamenii obișnuiți în viața lor de zi cu zi.

  • Taber, K. (2006). Beyond Constructivism: the Progressive Research Programme into Learning Science. Studies in Science Education, 42, 125-184.

Sursa: Gehl, Rod & Plecas, Darryl. (2016). Introduction to Criminal Investigation: Processes, Practices and Thinking. New Westminster, BC: Justice Institute of British Columbia, CC BY-NC 4.0 . Traducere și adaptare © 2024 Nicolae Sfetcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.